Recapitulare: ce-am citit în toamna lui 2016

Da, știu că suntem în martie 2017. Nu vă îngrijorați, poate până la Crăciun vă spun și care-au fost cărțile mele preferate din 2016. Nu poți zori un ardelean. 😀

Dar până una-alta, să ne întoarcem în timp și să vedem ce cărți am citit în toamna lui 2016. Foarte multe pentru copii, se pare, fiindcă toamna și la începutul iernii am cea mai aglomerată și mai grea perioadă la job, iar asta se reflectă în simplitatea lecturilor pe care le aleg.

1. Emma Cline, The Girls – recenzie AICI

Mi-a căzut foarte bine cartea asta în momentul în care am citit-o, deși nu e deloc light și summery, așa cum se zvonea. Cu toate că e ficțiune, este strâns legată de fapte reale, și anume cultul lui Charles Manson, unul dintre cei mai cunoscuți criminali din America. Cartea se concentrează însă asupra femeilor din cult și explorează partea psihologică a felului în care acestea au ajuns să facă orice pentru un singur om, chiar și să omoare cu sânge rece persoane pe care nu le cunoșteau și care nu le-au făcut niciun rău. E o carte foarte dreamy și sensibilă, dar în același timp și foarte bad ass. Merită citită!

2. George R.R. Martin, A Dance with Dragons – recenzie AICI

Sevraj sever. Am citit ultima carte apărută până acum în seria ASOIAF toamna trecută și deja nu mai pot, trebuie să-mi picure cineva niște GRRM în vene. A Dance with Dragons a fost, fără îndoială, cel mai complex volum. So much going on! Personaje care până atunci păreau numai de decor pur și simplu au explodat pe scena evenimentelor din Westeros; unde mai pui că începem să ne familiarizăm și cu Essos… Mi-e extrem de dor de stilul savuros al lui Martin, de psihologia personajelor lui, de lumea aia absolut uluitoare pe care a construit-o și care devine cu atât mai bogată în volumul ăsta. Nu știu, seria asta mă va omorî până la urmă. De drag, de dor, de literatură EXCELENTĂ. Nu vă speriați nici de dimensiuni, nici de faptul că e fantasy. Merită fiecare minut. Puneți mâna și citiți-o, nici nu știți ce pierdeți. ❤❤❤❤❤❤❤❤

3. Daniel Defoe, Robinson Crusoe – recenzie AICI

Cred că nu există cineva care să nu știe despre ce e vorba-n cartea asta. Naufragiul lui Robinson Crusoe în sine nu mai e un secret, dar pentru cine nu a citit cartea, să știți că aceasta e mult mai mult de atât. Mi-au plăcut mult părțile ei spirituale și filosofice, dar mai ales momentul-zero deosebit de înfricoșător. Relația dintre omul alb și omul negru este waaay ahead of its time, încă un motiv de apreciat cărțulia. Din păcate, finalul m-a dezamăgit profund. Oricum, mă bucur că nu trece niciun sezon fără să citesc un clasic, ceea ce vă recomand și vouă. 👍

4. Petre Ispirescu, Basme populare românești – pe scurt AICI

Prâslea cel voinic și merele de aur, Balaurul cel cu șapte capete, Greuceanu, Sarea în bucate, Aleodor împărat, toate scurtate și cu limbaj adaptat vremurilor noastre – însă nu prea-prea, ci păstrând magia limbajului de odinioară. Este o carte pentru copii mici, care nu se pot bucura încă de variantele integrale ale basmelor. Ilustrațiile sunt absolut superbe.

5. ***, Legende românești – pe scurt AICI

La fel ca mai sus, o carte făcută de noi. Legendele vizează mai mult plante și păsări, ilustrațiile sunt drăgălașe și foarte colorate, dar din păcate textele mi se par prea scurte pentru gustul meu. Dar cred că s-a vândut și a prins la copii.

6. ***, Povești cu animale – pe scurt AICI

Așa cum spune și titlul, o carte cu povești cu animale, care circulă modificate din țară-n țară prin Europa. Fiind vorba de animale, stilul ilustrațiilor este, evident, foarte comic.

7. Frații Grimm, Povești de Frații Grimm 2

Singura din listă despre care nu am scris nimic, fiindcă… c’mon. :)) Deși am tradus-o, nu mi-a plăcut atât de mult ca primul volum, apărut cu un an înainte, adică în 2015… Mi se pare că editura de la care am cumpărat cărțile a înghesuit cele mai mișto basme și povești ale Fraților Grimm într-o carte și au lăsat resturile pentru al doilea volum. Nici ilustrațiile nu-s dintre cele mai artistice, parcă încearcă să imite prea mult stilul Disney și nu le iese. Oricum, eu m-am străduit să scot ceva bun din ce-am avut la dispoziție, așa că nu cred că vor fi chiar cele mai nasoale 100 de pagini pe care le-ați citit vreodată. 😀

8. Roald Dahl, James and the Giant Peach – recenzie AICI

IUBIRE ETERNĂ. ❤ Prima mea întâlnire cu Roald Dahl și categoric una dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit în 2016. Credeam că e imposibil ca o poveste pentru copii să-mi placă atât de mult acum, la maturitate (termen discutabil când e vorba de mine, totuși ☺). Este vorba despre James, un puști orfan care ajunge să se împrietenească cu niște insecte și să trăiască, nu vă zic cât, într-o piersică uriașă. Roald Dahl scrie uimitor, se joacă atât cu personajele sale, cât și cu dialogurile și cu versurile pe care le introduce pe ici, pe colo. M-am distrat copios și mi-a plăcut enorm, recomand călduros!

9. Peter Bunzl, Cogheart – recenzie AICI

Steampunk pentru copii? Yes, please! O lume fascinantă, în care anumite animale și persoane funcționează doar când sunt trase cu cheia. O poveste plină de suspans, originală și deosebită, despre doi copii și un vulpoi mecanic luptând împotriva răului prin Londra victoriană. Din păcate, personajele plate și stilul prea dramatic al autorului au cam distrus farmecul poveștii. Dar o să citesc și volumul doi, care am înțeles că va apărea anul ăsta.

10. Mircea Sântimbreanu, Mama mamuților mahmuri. Elefanți cu rochițe și alte povestiri – recenzie AICI

Încă tot nu-mi vine să cred că am descoperit cartea asta numai din greșeală. Colecția nu e atât de cunoscută precum Recreația mare și mi se pare că e destinată unor copii ceva mai mici (nu cu mult, un an-doi). Conține câteva povești demențiale, în stilul spumos și finuț miștocăresc al lui Sântimbreanu, dar altele sunt un pic mai slabe – nah, ca în orice volum de povestiri scurte.

11. Judith Kerr, The Tiger Who Came to Tea – recenzie AICI

Judith Kerr este o bătrânică simpatică. Își petrece ziua desenând și inventând povești pentru copii, așa cum face de zeci de ani. Este scriitoarea care m-a făcut să descopăr că până și o carte ilustrată care are maximum o propoziție pe pagină – și nici aia foate dezvoltată -, poate să te facă să râzi în hohote. The Tiger Who Came to Tea e o poveste foarte silly, despre un tigru care pur și simplu se insinuează în viața unei familii, dar rămâne și astăzi una dintre cele mai bine vândute cărți pentru copii din toate timpurile.

12. Judith Kerr, Mog the Forgetful Cat (Mog #1) – recenzie AICI

În volumul ăsta facem cunoștință cu pisica Mog, una dintre cele mai simpatice feline din literatura pentru cei mici. 🙂 E neîndemânatică, fricoasă, dar mai ales… uitucă. Am chicotit mult și bine.

13. Judith Kerr, Mog’s Christmas (Mog #2) – recenzie AICI

Și aventura de Crăciun a pisicii Mog este simpatică. Expresiile ei faciale din volumul ăsta sunt demne de niște meme-uri moderne. Nu vă zic mai mult decât că bradul este inamicul natural al pisicilor de casă. 😀

14. E. M. Forster, A Room with a View – recenzie AICI

Vai, ce bine scrie omul ăsta! Chiar dacă nu m-am îndrăgostit de poveste în sine, stilul lui Forster este un deliciu. Cartea urmărește povestea lui Lucy, care se vede nevoită să aleagă între o viață convențională și o existență modernă. Personajele din carte sunt foarte bine construite, iar autorul te seduce prin limbaj. Elementele-cheie care pun acțiunea romanului în mișcare sunt, însă, cam prăfuite.

15. Alex Moldovan, Olguța și un bunic de milioane – recenzie AICI

O carte despre o puștoaică de 12 ani din Cluj, care trece prin niște peripeții demne de-un film de acțiune. Este scrisă limpede și cursiv, dar deși e o carte bună per total, are câteva bube pe ici, pe colo – de exemplu, pe alocuri e scrisă un pic naiv. Mi-au plăcut însă jocurile de cuvinte și umorul lui Alex Moldovan.

***

Wow, n-am citit aproape deloc variat toamna trecută, dar cred că am remediat puțin problema în iarnă. Btw, cărțile lui Judith Kerr nu sunt în poză fiindcă le-am citit în format electronic. Dar dacă priviți cu atenție o să vedeți însă altceva, o carte cu care v-am tot stresat, așa că nu mai avea rost s-o amintesc, că am citit-o și răscitit-o și în alte luni, și în alte anotimpuri, și-o s-o mai tot citesc. 🙂 Am inclus-o aici doar ca să-mi amintesc că am citit-o prima dată ținând-o fizic în mână în toamna lui 2016.


AICI – recapitularea cărților citite în vara lui 2016.
AICI – o listă cu toate recenziile de pe blog.

5 thoughts on “Recapitulare: ce-am citit în toamna lui 2016

  1. Şi cât de plouată erai la început gândindu-te că va trebui să citeţti Robinson-ul… 😀

    Reply

  2. The Girls o am și eu pe listă, cred că am pescuit-o din lista Laviniei (Roșu Vertical).
    Robinson Crusoe mi-a plăcut foarte mult în copilărie, apoi mai puțin în liceu când am recitit-o la literatură engleză. La Frații Grimm am volumul ăla mare de peste 500 pagini (http://www.carti-online.com/povesti-p-2852.html), l-am citit cu mare drag din scoarță în scoarță.

    Reply

    1. Cred că ţi-ar plăcea The Girls, merită să-ncerci. 🙂 Uuu, nu ştiam de volumul ăla imens de Grimm, eu le-am tot citit în copilărie din volume mai scurtuţe.

      Reply

Leave a Reply to Roxa Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *