Taică-meu a fost foarte simpatic când a trecut pe lângă măsuța mea și, zărind cu coada ochiului cărticelele astea două, s-a entuziasmat instant:
– Ce, ai scris și alte cărți?
:)) Nu, din păcate nu toate cărțile cu pinguini sunt scrise de mine. Dar v-am spus că de Crăciun mi-am făcut cadou două cărți ilustrate cu pinguini, fiecare părându-mi-se interesantă din alt motiv.

Blown Away, de Rob Biddulph

Blown Away mi-a atras atenția fiindcă intriga e foarte asemănătoare (deși nu atât de… erm… picată din… nori) cu cea a Pufului meu. Într-o zi, când Penguin Blue se distrează cu zmeul recent ajuns prin poștă, o pală de vânt îl ia pe sus. Trecând în zbor pe deasupra Antarcticii, Blue strigă după ajutor și câțiva prieteni se reped să-l prindă, dar vântul e prea puternic și îi duce pe toți. :))

Evident, alaiul zburător se hotărăște să se lase zmeul ăla din aripă doar deasupra unei insule împădurite, unde îi îmbie verdele pufos al coroanelor de vegetație. Sincer, pasajul ăsta, mai ales rima cu (…) green/ a colour that they’ve never seen, mi-a plăcut atât de mult încât i-am dat cărțuliei o steluță în plus la final.

În rest, e o poveste drăguță în versuri, perfectă pentru copiii care abia încep să citească sau cărora încă li se mai citește. Ilustrațiile îmi plac foarte mult, dar văd că nu toată lumea gustă stilul. Eu sunt all for minimalism + detalii amuzante pe care le observi doar dacă privești atent, așa că n-am ce să reproșez.

Văd că oamenii sunt scandalizați și de inexactitatea cu ursul polar care trăiește în Antarctica, fiindcă acest lucru se pare că e relevant într-o carte pentru copii în care un pinguin zboară cu un zmeu. :)) Per total, mie mi-a plăcut și mi s-a părut mai mult decât OK.

Rob Biddulph e de găsit aici.

*Pe Goodreads, Blown Away a primit de la mine 4 steluțe din 5.

And Tango Makes Three, de Justin Richardson & Peter Parnell

De And Tango Makes Three am auzit prima dată vara trecută de la F, care mi-a arătat-o pe Okian, cred, și mi-a spus că i se pare super simpatică ideea. Și mie mi s-a părut interesantă cartea, mai ales când am aflat că prin America e interzisă în biblioteci, în librării se vinde cu un fel de sticker-avertisment, în alte locuri s-a cerut mutarea ei de la fiction la non-fiction (?!) și peste tot s-a creat o isterie generală. Toate din cauza unei biete cărți ilustrate cu pinguini… OK, a venit iarna și mi-am luat-o, să văd care-i ideea.

Povestea chiar s-a-ntâmplat. La grădina zoologică din New York, Roy și Silo, doi pinguini masculi din specia asta, se împrietenesc și ajung să facă totul împreună: să se plimbe, să înoate, să-și cânte etc. Îi văd pe ceilalți pinguini făcându-și cuib și, până la urmă, caută o pietricică în formă de ou și o clocesc pe rând. Îngrijitorului de la zoo i se face milă de ei și se hotărăște să-i ajute.

Nu vă dau toate detaliile, dar dacă nu v-ați înmuiat până acum, n-aveți inimă. 🙂 Povestea e atât de simplu scrisă, așa de frumoasă și de înduioșătoare, încât pur și simplu m-am topit de drag. Și ilustrațiile au ajutat, pinguinii fiind foarte expresivi și drăguți, chiar dacă sunt desenați în stil clasic.

Ați spune că s-au născut controverse doar pe marginea subiectului evident, și anume familiile cu părinți de același sex. Ei bine, vă înșelați. :)) Alții au fost ofensați din cauză că pinguinii nu s-au simțit împliniți decât atunci când cloceau și ei! N-au putut fi niște păsări libere și independente, fără instincte paterne și asemenea nevoi-clișeu ca să se simt fericite. :)) Mie, sincer, ambele tabere mi se par la fel de ridicole. La fel de ridicol mi se pare și să-i dai jos tabloul lui Shakespeare fiindcă a fost un bărbat alb care nu reprezintă diversitatea. Pe bune?! Discriminarea pozitivă e la fel de absurdă.

Să revenim. Cartea e foarte mișto și e un bun punct de plecare dacă vrei să-ți educi copilul în cultura diversității. Și nu, asta nu înseamnă că-i bagi idei stupide în cap și că o să devină și el gay doar dacă atinge paginile blestemate! Pur și simplu te va ajuta, ca părinte, să deschizi subiectul și să-i explici un pic cum stau lucrurile. Așa, va fi pregătit să reacționeze NORMAL când va întâlni asemenea situație. Pentru că, dacă va scoate vreodată nasul din partea asta de lume blocată-n Evul Mediu, nu are cum să evite o situație, până la urmă, tot normală.

Ai impresia că e prea mult pentru un copil? Pune chestia asta în balanță, arată-i niște povești biblice ilustrate, arată-i de toate, explică-i că lumea-i diversă și că e sănătos să fie așa. Privind înapoi, nu pot decât să fiu recunoscătoare că maică-mea m-a învățat lecțiile astea prețioase încă din gimnaziu, într-o vreme în care accesul la informație nu se făcea decât cu slujbe și închinări la zeii dial-up-ului de după miezul nopții. Thanks, mom, you’re the best.

Pentru cine a deschis Animal Planet mai târziu, în natură, homosexualitatea e un lucru banal și foarte des întâlnit. Am simțit nevoia să fiu acidă pe Goodreads când am scris review-ul și, în secunda doi, cineva mă făcea lesbiană, îmi ura ca toate cărțile mele să ajungă la gunoi și îmi spunea că din cauza “inteligenței” mele mă vor citi doar oameni fără canalizare – de parcă asta ar fi vreo insultă… hello, o treime din țara asta nu e conectată la rețeaua de apă. Nu discriminez în funcție de asta, evident. :)) Cărți se citeau și când oamenii se spălau de două ori pe an.

Și nu, dacă citești cărți LGBT nu înseamnă că ești gay. Credeam că cineva care are sute de cărți citite a și asimiliat două-trei idei despre societatea modernă, dar se pare că, în anumite cazuri, numerele sunt doar atât, numere.

Și ca să ne întoarcem la carte… nu credeți că, până la urmă, asta-i menirea literaturii? Să miște ceva în tine, să te înfurie sau să te înnebunească de plăcere, să te scoată din zona de confort, să te facă să empatizezi, să nască discuții și controverse și postări interminabile pe bloguri obscure? Roy, Silo și Tango sunt nemuritori.

There are forty-two chinstrap penguins in the Central Park Zoo and over ten million chinstraps in the world. But there is only one Tango.

*Pe Goodreads, And Tango Makes Three a primit de la mine 5 steluțe din 5.