Zic relativ cunoscute deoarece, cu una-doua excepții, autorii lor sunt mai degrabă celebri pentru alte opere. Oricum, de cărți care-mi plac v-am tot împuiat capul; juma’ de blog e exclusiv despre A Song of Ice and Fire. :)) Ar fi cazul să vă zic și ce nu mi-a plăcut deloc, da’ deloc.

Lista aceasta este cu 8 cărți din literatura universală care nu m-au încântat. Poate fac una și cu opere (?) din literatura română.

1. O vară la țară (în original A Day in the Country), de J.L. Carr

Cred că înot împotriva curentului rău de tot cu asta. E foarte greu să găsești pe Goodreads pe cineva care să-i dea mai puțin de patru stele. Mulți o consideră cartea perfectă și o micuță bijuterie de puțin peste 100 de pagini. Este vorba despre un restaurator de picturi murale care lucrează la o capodoperă de pe pereții unei biserici din Anglia rurală a anilor ’20. Toată lumea zice despre povestioară că e deosebită, poetică, dar pe mine m-a plictisit enorm. Mi se pare una dintre cele mai puțin memorabile povești care mi-au trecut prin mână și am fost foarte dezamăgită, mai ales că părea promițătoare – artă, poetisme, chestii. Nu, nu i-am ratat sensurile așa-zis profunde, dar nici măcar astea n-au reușit s-o salveze în ochii mei. Sincer, nu aș recomanda-o, dar e o carte atât de scurtă încât poate vreți să vă convingeți.

*Pe Goodreads, O vară la țară a primit de la mine o steluță din 5.

2. Pnin, de Vladimir Nabokov

Să fim înțeleși: cel puțin până în clipa de față, Nabokov mi se pare un stilist excepțional al limbii engleze. Pardon, nu un stilist, ci STILISTUL. Lolita e divină, clar una dintre cărțile mele preferate din toate timpurile. Dar Pnin… pff. Nu știu ce să zic, ori Nabokov era sictirit, ori eu nu treceam printr-o perioadă în care să gust așa ceva. Lolita e foc și poezie, Pnin e o tristețe care se vrea amuzantă sau un hohot care se vrea amar. Singurul plus a fost că e un pic autobiografică, fiind vorba despre un profesor emigrant rus care ajunge într-un campus universitar din America, în jurul său iscându-se tot felul de situații. În rest, pentru mine… apă de ploaie.

*Pe Goodreads, Pnin a primit de la mine 2 steluțe din 5.

3. Vălul pictat (în original The Painted Veil), de W. Somerset Maugham

Clișeu, clișeu, de mii de ori clișeu. Bine, sunt clișee care-mi plac și care nu. Astea siropoase sunt clar pe lista din urmă. Este vorba despre o tipă insuportabilă (singurul personaj care mai salvează cartea), pe care-ți vine s-o bați tot cam la două replici 😅 și pe care soțul o prinde înșelându-l și o duce cu el departe, în Asia, în mijlocul epidemiei de holeră. Nici nu știți cât de mult mi-am dorit să-mi placă Vălul pictat… De la depărtare, mi se părea că are fix doza aia de exotism care lipsește scriitorilor englezi. Dar nu a fost să fie, drept urmare încă mă țin deoparte de cărțile lui W. Somerset Maugham. Poate n-ar trebui să-l judec doar după una. Îmi recomandați voi alta mai bună?

*Pe Goodreads, Vălul pictat a primit de la mine 2 steluțe din 5.

4. Departe de lumea dezlănțuită (în original Far From the Madding Crowd), de Thomas Hardy

Ce bine sună titlul cărții ăsteia, nu-i așa? Păcat că doar titlu-i de ea. :)) Cartea asta a fost un supliciu plin de descrieri inutile. OK, și acțiune inutilă. Bine, drept vorbind, la sfârșitul cărții nu m-am putut întreba decât de ce ar scrie cineva așa ceva atât de pointless. Am tot citit și am tot așteptat să se întâmple ceva, dar nici tu atmosferă, nici tu acțiune, doar oi și dealuri și o femeie bogată care vrea un soț pe care să-l iubească. Nu, pur și simplu nu. Noroc că la facultate am avut de studiat Jude the Obscure, o frumusețe încărcată de simboluri și teme greoaie, și mi-am mai schimbat părerea inițială despre Hardy; nu-l mai consider un Sadoveanu englez.

*Pe Goodreads, Departe de lumea dezlănțuită a primit de la mine 2 steluțe din 5.

5. Habarnam pe Lună, de Nikolai Nosov

Habarnam pe Lună este a treia carte din seria poveștilor cu prichindelul Habarnam și singura care m-a dezamăgit crunt. Titlul e înșelător, Luna fiind doar o metaforă pentru societatea capitalistă, care cu toate că pare frumoasă și interesantă de la depărtare, e putredă. Banii sunt ochiul dracului, nu folosesc la nimic și sălbăticesc pe oricine. În schimb, societatea de tip comunist e foarte OK, căci toată lumea e egală. Toate astea într-o carte pentru copii… Bleah, îmi puteți înțelegeți dezgustul – triplat de faptul că celelalte cărți m-au uns pe suflet și pe asta a stricat-o Nosov. Mi-am etalat mult mai detaliat toată indignarea undeva pe la sfârșitul acestei postări gigantice.

*Pe Goodreads, Habarnam pe Lună a primit de la mine 2 steluțe din 5.

6. După șapte ani, de Guillaume Musso

Tipul ăsta e noul star al genului thriller. E tânăr și nu pot să zic că nu se pricepe sau că n-are potențial. Textul lui curge, dar alunecă spre facil și povestea asta nu pare făcută decât pentru vânzări. E vorba despre un el și o ea, divorțați de șapte ani, care pornesc prin Paris în căutarea plodului aparent răpit. Poate pe voi vă coafează, dar pe mine m-a lăsat rece lipsa de profunzime a cărții.

Totuuuși, mi-am promis că o să mai încerc ceva de Guillaume Musso… cândva.

*Pe Goodreads, După șapte ani a primit de la mine 2 steluțe din 5.

7. & 8. Thérèse Desqueyroux și Sfârșitul nopții, ambele de François Mauriac

Mauriac a luat Nobelul în 1952 și, când am citit Cuibul de vipere, am rămas fascinată și-am simțit că merită. E una dintre cele mai tensionate și mișto revenge stories pe care le-am citit vreodată. I’m a sucker for hate-driven plots (poate de-aia și consider Wuthering Heights capodopera supremă a surorilor Brontë, nu mult mai vanilla Jane Eyre). Daaar divaghez. Ce voiam să spun este că am căutat ani în șir operele lui Mauriac și le-am găsit doar în niște anticariate obscure din Cluj. Când le-am citit pe restul, câteva mi s-au părut OK, unele meh, iar cele două de mai sus – prea puțin interesante. Am parcurs cam tot ce se putea de el și nu am mai întâlnit în nicio carte sclipirea de geniu a Cuibului de vipere. Păcat. ☹

*Pe Goodreads, Thérèse Desqueyroux a primit de la mine 2 steluțe din 5, iar Sfârșitul nopții – tot atâtea.

Vouă ce cărți mai mult sau mai puțin celebre nu v-au plăcut? Aștept mai jos șiroaie de nerecomandări. 😀