Carte: A Dance with Dragons, de George R.R. Martin – cea mai complexă din serie

Știu că v-ați săturat de obsesia mea cu seria asta, dar mai suportați-mă o dată și de săptămâna viitoare promit că trecem la altceva, deși mai am vreo trei draft-uri cu idei. :)) Plus că am deja The World of Ice and Fire (companion-ul) și urmează să-mi comand atât A Knight of the Seven Kingdoms (prequel-ul), cât și A Game of Thrones (primul volum din serie) în variantă ilustrată. Pe cea din urmă am de gând și s-o recitesc, firește, deși eu sunt una dintre acele persoane care se opun cu vehemență recitirilor. Dar ce să fac, die-hard fan right here. 😁

Am terminat A Dance with Dragons în ultima săptămână de concediu și o altă săptămână după iar n-am putut să citesc nimic, nici măcar manga sau benzi desenate. Efectul Martin. 🙂

detaliu

Întreaga acțiune a seriei este complexă, dar Dansul dragonilor parcă duce complexitatea asta la un alt nivel. Dacă până acum eram familiari doar cu Westeros și foarte vag cu partea estică a lumii imaginate de Martin, cartea a cincea ne toarnă în cap o căruță de informații referitoare la Essos: tradiții, obiceiuri, politică… Ceea ce mă face să mă-ntreb două-trei lucruri despre Georgel al nost’: a gândit acțiunea până la capăt sau inventează pe parcurs? De unde ideea asta de dedublare a interesului cititorilor, purtându-ne pe un cu totul alt continent? Nu era destul de complicat să ținem pasul cu unul? Pe de altă parte…

“You Westerosi are all the same. You sew some beast upon a scrap of silk, and suddenly you are all lions or dragons or eagles. I can take you to a real lion, my little friend. The prince keeps a pride in his menagerie. Would you like to share a cage with them?”

… este savuros să privești Westeros dintr-o perspectivă detașată care să aparțină unor personaje. 🙂 Sigur, dacă overflow-ul de informații noi nu te-a convins să o abandonezi. Poate că cei care deja dădeau nemulțumiți din picior citind A Feast for Crows și-or fi pierdut ultima brumă de răbdare cu volumul cinci. Până și cel mai înfocat fan al seriei pe care-l știu m-a avertizat că este greoi. Recunosc, nici eu n-am trecut prin el ca lebăda prin apă. Mi-a luat vreo două săptămâni să-l parcurg și, având în vedere că, în momentul în care scriu asta, încă nu m-am apucat de ceva nou, putem considera că diger și procesez chiar și-acum.

But it’s so. Fucking. Worth it. Dintre toate cele cinci volume, trei au avut apogeuri clare: două nasoale (decapitarea, Red Wedding) și unul foarte mișto (e-n volumul ăsta, nu dau spoilere, da are legătură cu titlul cărții 🐲). Am așteptat atâta momentul zero, încât am recitit apoi de vreo cinci ori paginile în care chiar se întâmplă. Ah da, și s-a-ntâmplat cu totul diferit față de cum mă așteptasem. A fost cu sânge, foc, muncă, psihologie și bici.

Dar apropo de lucruri la care mă așteptam… Am ajuns la volumul cinci și se presupune c-ar trebui să înțeleg deja cum funcționează mintea lui Martin și cum s-ar putea descurca ițele, nu? Wrong! Am încercat să fac exercițiul ăsta cu lucruri ceva mai mărunte: ce personaj mai apare, despre cine văzuseră preoții roșii cutare lucru în flăcări etc… Inutil să zic că n-am ghicit nimic. Absolut nimic. :)) Nu c-aș fi eu mare expertă în a desluși mistere sau a ghici intențiile autorilor, dar orișicât…

Mi-a plăcut chimia dintre Reek și Ramsay, mi-a plăcut cum gândește Jon Snow, mi-a plăcut un anumit capitol absolut bestial din perspectiva lui Cersei, mai nou îl ador pe Wyman Manderly și nu-mi mai place de Mace Tyrell (deși, dacă e s-o luăm sincer, mai mult mi-a plăcut de mumă-sa :D)… ce mai, la capitolul construcție de personaje, George R.R. Martin e way up there.

Încă un lucru și cu asta am încheiat această tentativă de a spune ceva prin a nu spune nimic: am adorat întoarcerea în Winterfell, chiar dacă acum este un castel bântuit de fantomele trecutului. Așa dărăpănat și stăpânit de trădători de neam și patrie cum e acum, tot îmi provoacă sentimente de nostalgie. Tocmai de-aia, în așteptarea volumului șase, o să mă-nfig din nou în primul cât de curând ajunge la noi ediția ilustrată.

Între timp, George R.R. Martin a împlinit 68 de ani în 20 septembrie și nicio altă carte din serie nu s-a terminat chiar cu atâtea cliffhangers ca A Dance with Dragons. Îngrijorător e puțin spus. Eu zic că stăm cam prost.

Urmăriți aici seria de articole despre A Song of Ice and Fire.

*Pe Goodreads, A Dance with Dragons a primit de la mine 5 stele din 5.

5 thoughts on “Carte: A Dance with Dragons, de George R.R. Martin – cea mai complexă din serie

Leave a Reply to F Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *