Să fim înțeleși: să traduci o serie-mamut cum e A Song of Ice and Fire este o muncă titanică. Să o faci într-un timp relativ acceptabil de unul singur e aproape imposibil. Fiecare zi pe care editura – în cazul nostru Nemira – o “pierde” cu traducerea înseamnă mai multe șanse ca cineva să cumpere originalul. Și apoi urmează editarea, paginarea, corectura…
Îți trebuie o armată de oameni pentru un singur volum de-al lui George R.R. Martin. Cu tot cu indexul de nume, ultima carte apărută până acum (A Dance with Dragons) are, în varianta engleză, 1184 de pagini cu font puricesc. A fost nevoie de patru persoane ca să traducă această cărămidă – de altfel foarte mișto – în limba română.
Unul dintre cele mai tricky lucruri de tradus mi s-a părut numele Reek. Știu că la prima vedere pare o banalitate, dar sunt două probleme:
1. Asta e cartea a cincea, care a ieșit la cinci ani distanță față de a patra, unde a apărut ultima dată acest personaj. Când (și dacă) traducătorul i-a tradus numele acolo, teoretic nu avea de unde să știe, dacă nu citise, că în cartea următoare, …
2. … George R.R. Martin s-a hotărât să facă niște rime.
“Reek, Reek, it rhymes with leek/weak/freak/sneak.” (doar câteva din câte-mi amintesc)
Adică vă dați seama: trebuie să alegi ceva care nu doar să se potrivească, adică să sune a nume/poreclă și să evoce mirosul ăla îngrozitor, ci care să și rimeze cu o grămadă de alte chestii. Stând așa și întrebându-mă ce-au putut scoate traducătorii români din asta, curiozitatea m-a dus la varianta în română a cărților. Vestea bună e că numele e tradus uniform în cele două volume și nu l-au schimbat doar ca să iasă rimele. Vestea mai puțin bună e că alegerea lor a fost Duhoare.
“Duhoare, Duhoare, rimează cu oroare/înfiorare/descurajare.”
Dar cum să-i zici altfel? Putoare? Limba română e atât, dar atât de săracă față de engleză. N-o fi chiar cea mai strălucită alegere, dar funcționează. Mai nasol e că avea și Jayne o rimă, care n-avea cum să iasă tradusă nici într-o mie de ani. Dacă nu știți să citiți asta, Jayne e doar o Jane scrisă diferit datorită sacului fără fund care este imaginația lui GRRM.
“Jayne, her name is Jayne, it rhymes with pain.”
Iar în română:
“Jayne, numele ei e Jayne, rimează cu chin.”
Ei, să mori tu că rimează. 😅 Putea rima cu “chin” doar dacă-i schimbau numele în Jean. Dar de unde să știe traducătorul asta încă de la primul volum, când apare prima dată personajul?…
Vedeți voi, nu-i ușor nici să hotărăști ce traduci și ce lași cum e în engleză. În A Song of Ice and Fire sunt mii de nume și porecle care mai de care mai problematice pentru un traducător.
- Littlefinger e tradus *oroare* Degețel;
- Kingslayer, porecla lui Jaime, devine în română Regicid;
- Shaggydog, numele lupului lui Rickon, e tradus Lățosul. LĂȚOSUL. Let it sink. Am trezit tot orașul de cât am râs când am aflat;
- Imp = Pezevenghi. AICI NE CERTĂM, TRADUCĂTORILOR! Pezevenghi n-are nimic de-a face cu ceea ce înseamnă Imp. Înțeleg nevoia de adăuga și un aer șmecheresc poreclei lui Tyrion, dar Aghiuță, de exemplu, ce-avea? Scaraoțchi deja înseamnă drac mare, nu mic, însă oricum, se mai putea lucra la asta;
- King’s Landing e Debarcaderul Regelui… 🙄;
- Damon Dance-for-Me e Damon Dansează-pentru-Mine și sper sincer ca în serial să fie interpretat de Bănică Jr.;
- Dragonstone = Piatra Dragonului… de ce era musai să fie tradus?
- o serie random de nume și denumiri din care nu am înțeles nimic: Țugui (cine-o fi ăsta în engleză?!), Apa Laptelui, Plângătorul, Podul Țestelor;
- Rolly Duckfield a rămas Rolly Duckfield; sunt recunoscătoare că nu i-au spus Câmpul Rațelor;
- o alegere ceva mai fericită: Slaver’s Bay e tradus Golful Sclavilor. Deși slaver înseamnă de fapt stăpân de sclavi, sună mult mai OK decât dacă ar fi fost tradus mot-a-mot. Acum dacă a fost într-adevăr alegerea conștientă a traducătorului sau o coincidență… n-am de unde să știu;
- Theon Turncloak e tradus diferit în volume fiindcă traducătorii se pare că au uitat să uniformizeze și să, you know, discute… În volumul IV era Theon Trădătorul, dar în V… Theon Schimbă-Mantie. Nervi, draci și spume.
Dar, evident, din exterior observăm mult mai critic și mai detașat. Lupta cu deadline-urile când traduci este moartea pasiunii.
Dacă ați citit seria (și) în română și ați mai remarcat alte porcării sau lucruri traduse chiar ingenios, să-mi spuneți, că-s foarte curioasă și ne mai distrăm. 😉
Urmăriți aici seria de articole despre A Song of Ice and Fire.
Haha, creativitatea scriitorilor, moartea traducătorilor. N-aș vrea să fiu în pielea ălora care au de-a face cu așa ceva. Mi-amintesc de un volum de C.S. Lewis, The Screwtape Letters, tradus pe la începutul anilor 90 cu Scrisorile lui Zgîndărilă (thumbs up) și mai tîrziu de Humanitas cu banalul și incorectul titlu Sfaturile unui diavol bătrîn către unul mai tînăr.
Ce mișto! Cred că nici dacă-mi storceam mințile cinci ani nu găseam așa traducere faină. Humanitas… fail.
“Candeală, candeală, rimează cu “tradus la plezneală””
Ce-i aia “candeală”? :))
Eu am vazut filmul (toate sezoanele). Mi-a placut foarte mult. Tu m-ai convins sa-mi cumpar si cartile si am comandat deocamdata de pe elefant, Urzeala tronurilor. Am ezitat pana acum sa cumpar cartile din mai multe motive:
1)stiu ca or sa fie ca un drog: o sa-mi doresc sa citesc tot-tot;
2)toate cartile costa cam mult; le voi cumpara pe rand;
3)nu stiu care este ordinea in care trebuie citite cartile (poate ma poti ajuta); de aceea am inceput cu Urzeala tronurilor, ca stiu ca este “primul volum” ; dupa aceea ma cam pierd intre atatea carti
Servus, Gabriela! Nici nu știi cât m-a bucurat comentariul tău. Lectură plăcută, sigur o să-ți placă! 🙂 Uite, am scris aici despre ordinea cărților și nu numai: http://books.fascination-street.ro/2016/09/27/ordinea-cartilor-game-of-thrones-seria-a-song-of-ice-and-fire/. Sper să te ajute.
Jayne, rimeaza cu cazne
Ei? (sa zicem ca in romana se pronunta si e-ul)
Nu rimează, cu e sau fără e. Renunță, nu există, suntem prea muritori de rând să tălmăcim limbajul lui Martin cu ce avem la dispoziție. :)) Limba noastră-i o comoară my ass.
Oricum, ar fi fost o buna ocazie de scos la suprafata cuvinte mai putin folosite. Ca totusi e bogata limba Romania.
Kingslayer – Ucigas-de-rege / Ucigas-de-regi (sau rapunator)
Littlefinger – Destele-mic (degetul ar suna prea stangaci, mai ales pt un punct geografic..)
Imp – Dracusorul (atat de simplu…)
King’s Landing – Portul Regelui (Regal…) desi, mai bine ar fi Limanul Regelui
Damon Joaca-ne ceva
Theon Vanzatorul(Vandutul)
N-am citit in romana, si din subtitrare nu-mi vine nimic acum.
Reek…e ok Duhoare, rimeaza cu scursoare/istovire/aratare/furisare
*Limba romana
Oricum, macar la nume proprii, nu se inspira si ei din traducerile franceze, italiene, spaniole? Eu asa as face. Dupa aia gasesti cuvantul romanesc curent si, daca nu te satisface, un sinonim arhaic sau regional
Drăcușor sună a alint. Înțeleg când i-o zice Shae, dar când se răstește la el o namilă, cum o suna? Băi, teoretic numele proprii nu se traduc. Cu poreclele e altă treabă, acolo da, ar fi fost chiar indicat să verifice alte ediții. Dar iar apar întrebări de genul: oferă destule resurse editura ca să facă traducătorii treaba asta? Le dau materialele și timpul necesare? Eu aș miza pe nu, și uneori pe bună dreptate. Cărțile se vând oricum și cine optează pentru varianta în română nu știu câtă engleză știe, să se gândească așa departe.
Ha, Impielitatul
Cam lung, dar e pe acolo
Da, nu ma pricep, cu problemele traducatorilor profesionisti. Când e job, nu doar o chestie faina, mai trebuie sa faci compromisuri, cum zici.
Așa este. Dar cred că putem cădea cu toții de acord asupra unui lucru: Pezevenghi e cea mai proastă alegere. :))
Ah, am dat peste o comoara aici. Lucrarea mea de licenta va aborda exact acest subiect, traducerea in limba romana pentru cartile game of thrones. Prezentare ce va trebui facuta in limba engleza si gandita in romaneste. Interesant, nu ? 🙂
M-am amuzat sa vad ca ai gasit aceleasi traduceri “interesante” pe care le-am gasit si eu (cu toate ca “regicidul” mi-a placut). Nu sunt de acord ca limba romana ar fi “saraca”, poate doar o limba diferita cu o cultura diferita.
Cu bogatia vocabularului sta foarte bine. Traducatorii romani s-au descurcat destul de bine, totusi, orice ai face, jumatate din “magia” cartii se pierde la traducere, indiferent de limba in cauza. Una peste alta, mi-ar place sa mai vad comentarii pe acest subiect aici. 😀
We NEED to be friends. 😀 Ce subiect frumos și generos ți-ai ales! Analizezi din punctul ăsta de vedere toate cele cinci cărți? Mi se pare mai degrabă muncă de doctorat, dar e atât de mișto! Și foarte fain că știi încă de pe acum ce vrei să faci. Presupun că ești în anul trei. Ce facultate? Zi-mi totul despre tine. Zi-mi cu ce să te ajut. :)) *entuziasm exagerat a la Roxa când găsește pe cineva la fel de obsedat de GoT*.
Măi, nu știu, problema e că orice poveste iei, în limba română sună un pic ridicol oricât de bun ar fi traducătorul. Și degeaba, tot o problemă de limbă mi se pare. Nu stă așa bine cu vocabularul dacă stai și o compari cu engleza, care e semnificativ mai bogată ca număr de cuvinte.
Oh, pot sa fiu si eu prietenul vostru?
Imi pare rau ca n-am gasit thread-ul asta mai devreme. Am tot volumul intai din editia 2007 necartonata subliniat si anotat pentru greseli de traducere. Poate l-ar fi ajutat pe lionknight…
Ma invart in cerc in ceea ce priveste supararea mea pe traducatorii din engleza in general, si pe cei care a tradus GoT in special:
1. Sunt foarte suparat ca traduc aiurea, dar …
2. Editurile sunt evil corporations care trateaza traducatorii ca pe sclavi, dar oricum …
3. Traducatorii nu au background relevant si nu-si dau osteneala, si apoi …
4. Cu toate circumstantele atenuante, pleznesc niste greseli de traducere pe care n-ar trebui sa le faca nici nedormiti de o saptamana,
5. Inapoi la punctul 1., s.a.m.d., ad nauseam.
Eu cred ca problema este generala din doua motive:
1. Nu atat din cauza saraciei generale a limbii romane, cat din cauza saraciei specifice in ceea ce priveste epoca medievala tarzie si oranduirea feudala (inclusiv povestile pseudo-medievale si pseudo-feudale din fantasy-ul sword and sorcery.) Romania nu le-a avut pe astea, deci nu are de unde sa aiba vocabular pentru lorzi si cavaleri si lupta cu sabia, scutul si calul. Tot din cauza asta nu functioneaza inspiratia din traducerile in franceza sau spaniola. Ei au avut cavaleri si lorzi.
(Apropos de lord, de ce a trebui tradus? Jon se uita la “tatal sau, stapanul.” Serios? Toata lumea stie ce e si ce face un lord.)
Si 2. Pentru ca oamenilor ca noi, care citim intai in engleza si apoi gasim acelasi lucru in romana, totdeauna o sa ni se para “awkward” traducerea pentru simplul fapt ca nu e in engleza unde suna bine si “natural.”
Eu consider ca ar trebui mers dincolo de traducerea pentru inteles, ar trebui sa se traduca pentru “magie.” Daca nu functioneaza, schimbi complet, din radacina, si te gandesti cum ar fi aparut cuvantul respectiv in romana. (Si aici intervine, din nou, discutia depre resurse.)
Ma opresc aici pentru ca sunt la lucru, pentru ca nu am cartea la mine, si pentru ca nu stiu daca se mai uita cineva la commentariile astea.
Daca mai sunteti pe aici, putem discuta exemple concrete, iar dupa ce ne plictisim de GoT, putem sa luam traducerea de la Lord of the Rings.
Facultatea de Litere este castelul meu. 😛 In principal analizez doar prima carte a game of thrones, dar imi iau libertatea de a mai arunca un ochi si prin restul volumelor, sa am ce scrie. Cat despre alegerea subiectului, sunt si eu un obsedat de “GoT”, am devorat cartile la propriu si la figurat (posibil sa gasesc urme de saliva prin ele :)) . Le-am terminat in romana, dupa care m-am apucat si de cele in engleza.
Gasesti ceva scapari in traducerea noastra daca stai la puricat textul. Dar e si chestie de dificultate, dupa cum si tu mentionai. Iti trebuie multi traducatori si cu mare experienta atat in limba lui cat si cea engleza, pe langa asta, ceva cunostinte despre istorie sunt necesare pentru a traduce o serie precum cea a lui Martin.
Intreg game of thrones se inspira din istoria antica si medievala (mai ales cea mai tarzie). Razboiul celor doua roze (york vs lancaster), egiptul antic, imperiul roman (pana si moartea lui Jon Snow seamana cu moartea lui Julius Caesar). Lord cred ca trebuia sa ramana lord, cel putin in privinta nobililor, nu stapan. Am vazut “Tatal sau, stapanitorul”, “stapani” sunt si “slavers”, dar de sclavi. Tot in prima, trueborn sons, tradus copii adevarati (de parca exista si falsi). Legitim era o alegere potrivita.
Wildling in prima carte devine “venetic”, pentru dl. Genescu. Pentru ghoul nu a gasit decat “mancator de cadavre”. Dar cea mai mare dificultate intervine la traducerea expresiilor sau inventiilor autorului. Lucru pe care o sa ma axez cel mai mult in lucrare. Acolo trebuie multa adaptare, traducerea implicand interpretare. Se pierde mult din inteles la capitolul asta. Cat despre “suna ridicol”, nu e vina limbii noastre. Dupa cum ziceam, la traducere se pierde jumatate din magia originalului. Orice “scapare” sau poate aspecte culturale ce intervin, daca ai mai observat in traducere, o sa ma ajute.
A fost și castelul meu nu cu mult timp în urmă, când încă nu știam despre Game of Thrones, din păcate, așa că mișto că le-ai prins fix acum, când sunt pe val. Sper să nu nimerești în comisie profesori obtuzi, care nu se uită și nu citesc așa ceva pentru că e fantasy și nu se pretează canonului, vezi doamne. Și dacă nimerești, destupă-i la minte cu un monolog despre oceanu-ți de salivă. Plusez cu cel propriu. 😀 Apropo, vreau să citesc și eu lucrarea ta când o fi gata, cum procedăm? Nici măcar nu glumesc!
E adevărat cam tot ce spui despre traduceri. Am învățat pe propria-mi piele ce bine e să ai pe cineva care știe istorie să-ți verifice interpretările. Neprețuit ajutor; pe mine recunosc că m-ar depăși anumite chestii din lipsă de prea multe informații acumulate de-a lungul timpului. Also, cum să traduci “venetici”?! :)) Doamne ferește. Eu nu le-am citit în română, doar de curiozitate am aruncat un ochi în volumul cinci pentru rimele din postare, dar acum că zici, ar merita. Deși tare mi-e că o să mi se-ncurce ițele în creier odată cu trecerea timpului, și apoi n-o să mai știu cine e cine când revin la varianta în engleză – cu Winds of Winter, cât mai curând, sper (da’ sper degeaba).
Nu mai încerc să te conving de limba săracă; dacă te faci traducător, vezi tu cum e. 😀
As vrea sa stiu si eu de ce zici asa cu siguranta ca limba romana e mai saraca in cuvinte decat engleza? Doar ca nu au tradus unii niste porecle in limba romana.
Noi avem o complexitate a limbii mult mai mare decat o are engleza. Numai faptul ca putem face diminutive e un argument ca romana are practic mult mai multe cuvinte decat engleza.
Littlefinger ti se pare cine stie ce nume in engleza?? Pur si simplu inseamna deget mic tradus asa mot-a-mot sa zici ca a fost tradus cu *oroare* degetel?? zici ca littlefinger e cine stie ce metafora.
Orice lucru scris, cantat, care tine de creativitate daca e tradus in alta limba nu suna natural pentru ca fiecare limba are cultura ei si farmecul ei, si din cauza asta exprimarea e diferita.
Oamenii care citesc cartile traduse in romana automat nu stiu engleza (limba originala) sau cel putin nu suficient sa citeasca o carte complexa ca Game of Thrones. un volum avand peste 1000 de pagini.
Acu daca tu iei o carte originala in Hindi si o citesti tradusa in romana, daca iti lasa poreclele, denumirile in limba originala nu intelegi intelesul ascuns in nume, si automat pierde din farmec, dar totodata acestea plus expresiile nu se pot traduce mot a mot pentru ca nu ar avea sens in romana in unele cazuri, in altele cazuri lipseste cultura din spatele expresiei respective si deci trebuie asociata cu o expresie care ar avea sens pentru romanii care habar nu au despre limba Hindi, deci iar se pierde din originalitatea cartii.
Dar asta nu inseamna daca nu poti sa traduci ceva mot a mot ca noi avem limba saraca.
Ma scuzi dar eu nu sunt de acord cu tine.
Numai din exemplele pe care le-ai zis tu din carte pot sa zic cat de saraca este limba engleza.
little finger noi putem zice deget mic, deget mititel, degetel, degetas, pe cand ei au doar little finger,
reek – miros, duhoare, putoare, tin-te d’nas, Putila, Duhnila,
si eu am zis cateva exemple din cap, iar eu nu am invatat si nu am nici o legatura cu literatura. Deci as vrea sa cred ca cineva care face studii care are legatura cu asa ceva ar putea sa scoata multe alte variante mult mai inteligente si istete decat ale mele.
si inca o chestie. Daca cineva face o traducere sa fie la fel de frumoasa si isteata ca o carte originala atunci omul ala a scris practic alta carte :P, ca altfel nu se poate.
cine traduce nu e un autor, pentru ca nu isi scrie cartea lui, o scrie pe a altuia, automat are deja limite, nu se poate abate de la original, ca sa poata da frau libertatii de exprimare.
Mie imi pare rau sa aud ca zici de limba romana ca e saraca, mai ales ca eu cred ca esti traducatoare si deci ai posibilitatea sa vezi frumusetea, complexitatea si bogatia limbii romane mai bine fata de mine.