Englezii s-au săturat de literatura anglo-americană pentru copii și caută altceva. De ce să nu găsească un autor român? Mă uit în primul rând la tine, Editura Arthur!
În sfârșit, cineva și-a dat seama de lipsa de diversitate de pe piața cărților pentru copii. Și noi traducem literatură anglo-americană în proporții covârșitoare, dar în Anglia și SUA cred că lucrurile stau chiar mai prost. Ei centrează, ei dau cu capu’. Articolul de mai sus explică nevoia copiilor de a cunoaște și alte culturi, obiceiuri și, pur și simplu, alte viziuni asupra lumii, și mă bucur că cineva se gândește să facă ceva în privința asta.
Pe scurt, până în 26 septembrie se pot depune proiecte de cărți în orice limbă (în afară de engleză), 10 dintre acestea urmând apoi să fie cumpărate de edituri britanice, traduse și publicate acolo pe banii lor, dar și lansate la vestitul târg de cărți pentru copii de la Bologna. De ce să nu își încerce norocul și România?
Când am văzut inițial articolul de mai sus, m-am gândit instant la Mircea Sântimbreanu, care sigur ar fi reușit să facă un Sir să râdă, la fel cum a făcut cu noi și cu părinții noștri. Însă se acceptă doar cărți publicate după 1 iulie 2011 sau care urmează să fie publicate înainte de 30 iunie 2017. Aici se încadrează perfect Rostogol și Dosarul Popcorn, pe care le-am citit și jur că simt că au o șansă reală. Dar mai sunt edituri mai mici și la noi, și în Republica Moldova, care scot cărți ce par interesante – îmi pare foarte rău că nu pot pune câteva link-uri, le am pe toate salvate la muncă și eu sunt în concediu. 😔 Nu se acceptă picture books.
E o tendință în rândul cititorilor – o am și eu – să caute cărți cât mai diverse și mai exotice din punct de vedere cultural, iar englezii habar n-au de literatura română. Din tot ce avem de oferit, ei l-au tradus anul ăsta pe Mihail Sebastian (n-am citit chiar cartea asta, dar nu sunt fană). OK, bine, nu zic că literatura noastră este un trandafir în floare, dar cea pentru copii e o nișă aparte, care în ultima vreme se dezvoltă extraordinar de bine și în care este loc pentru oricine are o poveste bună de spus. E altă mâncare de pește, iar peștele est-european are gust bun dacă știi cum să-l promovezi. 😉